Cum se încurajează corupția în Portul Constanța. Doar 0,0004% probabilitatea ca un container să fie verificat

Posted on by Albert Pătru

Din aceeasi categorie

Un raport parlamentar transmis Comisiei Europene de către deputatul Florin-Cornel Popovici arată că ANCOM, instituția care reglementează piața comunicațiilor și care este condusă de fostul pesedist Valeriu Zgonea, a efectuat doar 14 controale în 5,5 ani la Portul Constanța, principalul punct de intrare în UE, în timp ce Timișoara a raportat 508 verificări.

Probabilitatea ca un container să fie controlat la Constanța este de 0,0004%, iar deficiențele instituției au expus piața unică europeană la produse electronice neconforme și periculoase, cu costuri estimate între 120 și 150 milioane euro. Raportul atrage atenția că resursele au fost direcționate către detașări SRI în București, neglijând controlul efectiv la granița de est.

Datele privind distribuția controalelor evidențiază un dezechilibru major între punctele teritoriale. Constanța, aflată în aria de competență a Regionalei București, a înregistrat doar 14 notificări, reprezentând 1,7% din total. Prin contrast, Timișoara concentrează 508 notificări, adică 50,4% din întreaga activitate de control, iar Bucureștiul însumează 280 notificări, respectiv 27,5%. Raportul dintre Timișoara și Constanța este de aproximativ 1 la 30, ceea ce indică faptul că în Constanța se realizează de treizeci de ori mai puține controale.

Probabilitatea ca un control să aibă loc în Constanța este de doar 0,0004%, nivel care echivalează practic cu absența oricărei activități efective de verificare. Această realitate devine și mai relevantă în contextul volumului operațional. Portul Constanța procesează aproximativ 60 de milioane de tone de mărfuri anual, dintre care 10–15% sunt produse electronice, ceea ce corespunde unui trafic de circa 150.000–225.000 de containere TEU pe an. În aceste condiții, existența a doar 14 controale în decurs de 5,5 ani conduce la o probabilitate de control menținută la nivelul de 0,0004% pentru fiecare container, demonstrând caracterul pur formal al activității de verificare într-unul dintre cele mai importante puncte logistice ale țării.

Raportul susține că ai fost încălcate mai multe obligații legale europene:

  • Directiva 2014/53/UE (RED), Art. 41: Obligația  „controale adecvate” asupra echipamentelor radio la puncte de intrare. Realitatea arată că există 14 controale în 5,5 ani nu constituie „controale adecvate”.
  • Regulamentul (UE) 2019/1020, Art. 14: Obligația de a controla punctele de intrare pentru verificare conformității produselor. În realitate eșantion este de 0.0004%, practic inexistent.
  • Protocol ANCOM-Vamă (2020-2025): Obligația ANCOM este de a verifică conformitatea echipamente electronice la intrare. Realitate este că sistemul funcționează doar la Timișoara, aproape deloc la Constanța.

Constanța a devenit astfel poarta neprotejată a UE. Odată intrate prin Constanța, produsele neconforme circulă liber în toate cele 27 state membre (principiul liberei circulații – TFUE Art. 34-36). În acest sens există opt categorii majore de riscuri:

  • Echipamente radio neconforme (walkie-talkies Baofeng putere excesivă → interferențe aviație, poliție);
  • Echipamente supraveghere compromise (camere Hikvision/Dahua → acces guvern chinez);
  • Încălcarea GDPR (smartphone-uri IoT transmit date către China fără consimțământ);
  • Produse contrafăcute periculoase (încărcătoare marcaj CE fals → incendii, electrocutare);
  • Echipamente dual-use (componente drone → evadare sancțiuni UE către Rusia);
  • Sisteme de bruiaj (jammers → utilizare criminalitate);
  • Hardware cu backdoors (routere vulnerabilități firmware → atacuri cibernetice);
  • Nerespectare siguranță electrică (produse 50-1000V → incendii gospodării).

Dintre acestea, costurile estimate aferente 2020-2025 sunt:

  • Pierderi directe consumatori români: 65 milioane euro;
  • Interferențe radio (aviație, 112, operatori): 5-10 milioane euro/an;
  • Costuri retragere produse reactive: 76× mai scump decât control preventiv;
  • Costuri buget stat: 32.5 milioane euro;
    • Totalul estimat este de 120-150 milioane euro.

Analiza cronologică relevă o corelație îngrijorătoare între distribuirea detașărilor și rezultatele operaționale ale ANCOM. În perioada iulie 2024 – ianuarie 2025, instituția a primit 9 detașări SRI la București, incluzând poziția de Director IT și 7 experți responsabili de atribuțiile asociate DSA. În paralel, în aceeași perioadă, punctul de lucru din Constanța a continuat să manifeste un eșec cronic, conform raportului, reflectat în nivelul extrem de redus al activității de control: doar 3 notificări în noiembrie 2024, urmate abia de 9 notificări în iunie 2025.

”Această evoluție ridică o întrebare fundamentală pentru înțelegerea priorităților instituționale: de ce ANCOM a ales să prioritizeze 9 detașări SRI la București, în scopul consolidării așa-numitei „securități digitale”, fără a direcționa resurse către cel mai mare risc real de securitate — intrarea necontrolată de hardware potențial compromis prin Constanța?”, se arată în raport.

Please follow and like us:

COMMENTS

Leave a Comment